Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854.

În anul 1373 locul este amintit în cronici prin Antonius, fiind al lui Ştefan Blasius din Blăjel (Bellastella) care a dat proprietatea sa (Blăjel şi Paucea) din comitatul Cetatea de Baltă, fiicei sale Elena.

Din anul 1390, voievodate ale Transilvaniei s-au opus stăpânirii maghiare. Din anul 1404, teritoriul comunei Blăjel intră sub dominaţia coroanei maghiare, regele Sigismund dându-l în posesie şi folosinţă unor grofi maghiari. De-a lungul timpului, comunitatea ţărănească locală s-a răsculat împotriva dominaţiei maghiare, urmând evenimentele înregistrate pe întreg teritoriul transilvănean, căutând să scuture jugul greu al robiei de pe umeri.

La destrămarea imperiului austro-ungar castelele grofilor au fost atacate de ţăranii nemulţumiţi de viaţa grea de pe moşiile grofilor. Astfel, şi la nivelul comunei Blăjel s-au înregistrat evenimente asemănătoare.

Odată cu accentuarea dezvoltării industriale a întregii ţări, influenţele economice ale diferitelor vremi şi-au pus amprenta şi în comuna Blăjel. Astfel, în anul 1955 s-a înfiinţat prima întovărăşire agricolă,  în anul 1959 s-a introdus gazul metan, iar din 1964 populaţia comunei Blăjel a beneficiat de efectele introducerii curentului electric.

Satele comunei şi comunitatea de oameni aferentă a evoluat în această  zonă la aceeaşi parametrii ca aproape toate comunele judeţului Sibiu, având o serie de trăsături comune:

localităţile au fost locuite din cele mai vechi timpuri, existând continuitate în dezvoltarea economică, socială şi urbanistică;

esursele locale (păduri, păşuni, gaze naturale, materiale de construcţii, materiale de olărit, metale, etc.) clima favorabilă şi cadrul natural în general prietenos au făcut ca toate aceste comunităţi să se dezvolte în armonie din punct de vedere social, economic şi urbanistic;

de-a lungul timpului, în fiecare sat, personalităţi de seamă au fost preocupate de creşterea nivelului educaţional şi cultural: construirea de şcoli şi biserici, organizarea de coruri, formaţii artistice, etc., toate conducând la lărgirea orizontului locuitorilor şi la extinderea relaţiilor în teritoriu;

în decursul timpului, actualul teritoriu administrativ al comunei a evoluat sub mai multe forme de organizare (judeţul Sălagiu – plasa D-S-Martin; judeţul Târnava Mică – plasa D-S-Martin; raionul Mediaş – regiunea Braşov, etc.);

în prezent, satele comunei au evoluat, ajungând la un anumit nivel de dezvoltare economico-social-urbanistică, cu o serie de disfuncţionalităţi şi contradicţii între nivelul dezvoltării sociale şi cel al dezvoltării urbanistice. Libertatea de gândire în a elabora planuri şi strategii, în a dori un anumit nivel de trai, în a se compara cu alte comunităţi din Europa etc., au ajuns şi în comuna Blăjel în contradicţie cu infrastructura rurală precară, cu organismele şi pârghiile învechite ale statului, creând reale probleme conducerii comunităţii.

Comuna Blăjel este situată la 65 km de Sibiu şi la 9 km de Mediaş, în bazinul hidrografic al Târnavelor.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Blăjel  este de 3402 ha din care intravilan 191,72 ha, iar extravilan 3210,28 ha.